marți, 28 iulie 2009

Alba Iulia: Portret / Doru Brânduşan formează caractere prin tenis de câmp


Articol aparut in ziarul Adevarul -Alba-Iulia
Autor: Călin Mădălin
Data: 25 iul 2009

De 20 de ani, Doru Brânduşan este antrenor de tenis. Printre elevii săi se numără Bogdan Cuceu, Adrian Balotă, Andrei Dărăban, Ina Danciu, tenismani cu performanţe remarcabile pe plan naţional şi nu numai.

Doru Brânduşan s-a simţit mereu atras de sport, în general, de tenisul de câmp, în special. A practicat sportul alb nu cu performanţe deosebite, dar a rămas fidel tenisului şi acum e un antrenor experimentat, pe care elevii săi îl preţuiesc în mod deosebit.

Antrenorul sportivei Monica Niculescu i-a fost elev


Doru Brânduşan a început să joace tenis la Cluj Napoca. Avea 11 ani când a mers la un club, dar antrenorul de acolo nu l-a primit pe motiv că e „prea „bătrân”. A suferit foarte mult din cauza asta, dar nu s-a lăsat, s-a dus la un alt club, unde nu i s-a spus nu.

După cum spune, a învăţat tenis mai mult furând de la alţii decât învăţat de antrenori. Practic, a fost autodidact în tenis, a citit mult despre sportul alb şi l-a practicat cu perseverenţă.

„Fără lipsă de modestie vorbind, să ştiţi că eu chiar am fost talentat în tenis. De exemplu, în Sălaj eram cel mai bun din judeţ. Acolo, la Zalău, m-am întâlnit cu un antrenor, Petru Bologa, care m-a îndrumat să mă fac antrenor. M-a văzut că jucam cu copiii lui, cum îi sfătuiam, şi şi-a dat seama că am înclinaţii spre această profesie”, rememorează Doru.

Tot pe tema trecutului, tehnicianul îşi aduce aminte că pe vremuri a jucat tenis cu actualul antrenor al Monicăi Niculescu, reputatul profesor Călin Ciorbagiu, care i-a fost, pe vremuri, elev şi mai apoi coleg.

Educaţie prin tenis

E foarte apropiat de copii, se simte alături de ei, în elementul său. A ajuns să se înţeleagă cu elevii săi prin semne, prin gesturi, nu mai trebuie să le explice ce şi cum.

„Îmi plac foarte mult copiii şi, cumva, am vrut să îmbin pasiunea pentru tenis cu bucuria de a fi alături de copii. Practic, am încercat şi încerc, prin intermediul tenisului, să fac şi educaţie copiilor. Eu nu îi învăţ doar tenis pe elevii mei, le şi formez caracterul. Am nişte linii pe tema asta, îi învăţ să ia decizii rapide, să se descurce în situaţii dificile, le arăt cum să se ocupe de igiena personală, să se spele pe dinţi, pentru că la concursuri părinţii n-au cum să se ocupe de ei. Îi sfătuiesc cum să mănânce, cum să se comporte în societate”, a afirmat Doru.

În opinia sa, un jucător de tenis, ca să facă performanţă, trebuie să fie foarte cerebral, echilibrat, să treacă cu uşurinţă peste momentele grele.

„Ca să aibă perspective în tenisul mondial, un copil trebuie să aibă, în primul rând, talent, şi să practice acest sport cu plăcere. Pe lângă asta, trebuie să fie un atlet desăvârşit, să aibă o mobilitate desăvârşită, să fie inteligent în joc. Tenisul e un sport în care se gândeşte anticipat, se ştie dinainte mutarea adversarului”, a mai spus Doru Brânduşan.

Întrebări şi răspunsuri

Tenisul cuplează la maximum capacităţile umane?
D.B.: „Fără discuţie. Pe de altă parte, dezvoltă foarte multă energie negativă. Adică, te poţi enerva extraordinar de tare, din cauză că un punct câştigat e puţin în economia jocului. De la orice scor, te poţi întoarce, există riscul de a pierde. De aceea, trebuie să fii foarte echilibrat, concentrat permanent, ca să reuşeşti să duci meciul până la capăt”.

Ce jucător de tenis e reprezentativ pentru tine?
D.B.: „Fără discuţie, Bjorn Borg. Pentru că el nu zâmbea niciodată pe teren, îşi făcea treaba până la capăt. De abia după ce termina, îşi permitea să zâmbească. El mi-a plăcut cel mai tare. Dar, ca talent, i-am apreciat în mod deosebit pe Ilie Năstase, Jimmy Connors, John McEnroe”.

Ce-i place: „În afară de tenis, îmi place să înot şi să pescuiesc. La oameni apreciez modestia, bunătatea sufletească. Îmi plac oamenii cizelaţi, ordonaţi, care ştiu de ce se trezesc dimineaţa. Din păcate, n-am întâlnit prea multe persoane cu asemenea calităţi”

Ce nu-i place: „Nu-mi place minciuna şi dezordinea. Într-o mică măsură, nu-mi place nici laudă, în sensul că de multe ori e bine să te şi mai lauzi când ai cu ce. Accentuez însă că nu îmi plac de loc oamenii dezordonaţi, fără nici un fel de regulă şi scop în traseul vieţii”.

profil
Născut: 9 septembrie 1958, la Bădeni (judeţul Sălaj)
Educaţie: Liceul de Arte Plastice, Şcoala de Antrenori de Tenis Bucureşti
Ocupaţie: antrenor la „Tenis Club Sun” Alba Iulia
Starea civilă: căsătorit, o fată

Un comentariu: